Daca mai poti…
septembrie 2, 2008
Lui Iacob Tudose
Daca mai poti, parinte, uita ce ai iertat,
Daca mai ai putere de plans, de-mbratisat,
Daca-mi mai poti da mana s-o strang si s-o sarut,
Ma lasa langa tine cu gandul sa ma mut…
La margine de lume ,retras, ma reculeg :
Din toata viata scursa ce boabe sa culeg ?
Iertarea doar, a celor ce-o mana mi-au intins,
Acum cand ma insirui pe drumul celor ninsi.
Brasov, 14 ianuarie 1982
Fiindca Noica…
septembrie 2, 2008
Fiindca Noica nu-mi da pace si nu pot sa ma abtin,
Tai carari printre cuvinte si beau o gura de vin.
Vin ideile in turma de prin colturi catre mine,
Se aduna, fug cu toate, cate una mai revine
Si ma-ntreaba si alearga si n-asteapta sa le-adun,
Ca sa fac un lant din ele si de gat sa mi le pun !
Sa scot una cate una, s-o lungesc, s-o rasucesc,
Sa-i fac nod si-apoi cu pene sa-ncerc s-o impodobesc.
Dupa o zi, o saptamana, cand le-am rostuit pe toate,
Unele mai rotunjite, altele mai labartate,
Sa ma duc cu ele-n strada, intr-o lume de anosti,
Ca sa fiu si eu odata cel mai mare…intre prosti !
Daca Noica ar sti demine si de … nodurile mele,
Sigur n-ar dormi in pace printre oale siulcele…
Bran, 10 ianuarie 2008
Multumeste…
septembrie 2, 2008
“Multumeste chiar si zilei care nu ti-a dat nimic”,(*)
Si ma iarta cate-odata, daca tac, sau daca zic…
Lasa gandurile negre sa se duca unde-or sti,
Vin spre podul meu de stele si de raze aurii !
La doi pasi un fir de apa se strecoara jucaus,
Pus pe saga, timpul lotru se desira acus-acus.
Nici nu sti cat de bogata-i ziua aceasta pentru tine,
Vraja clipei o poti prinde doar la mine, langa mine…
Seara vom dospi aluatul copt apoi cu bucurie
Si umplut cu nuci si miere va zambi din farfurie.
Vinul fiert, compotul dulce ‘o-ntregi ospatul care
Ne asteapta casa mare cu speranta si rabdare.
Nu cata daca in taler ai mai adaugat ceva,
Ziua si-a trait secunda, noaptea va zbura si ea…
(*) Dinu Noica
10 ianuarie 2008
Varianta la sonetul 6
septembrie 1, 2008
Oricat ma vreau spre ceruri, ma trage iar Pamantul.
Mi-s aripile grele, mi-e teama si mi-e frig.
Prin usi de gand, inchise, hain trece doar vantul,
Zadarnic, dintre hauri, spre tine-ncerc sa strig !
Ocean de ganduri naste in jurul tau cetate,
Ma scald in roua ierbii gemand de dorul rau,
Te-ai dus, te-ai dus, minune, atata de departe,
Ca plang cu mine muntii cand strig numele tau…
Adun in suflet norii ce te-au vazut plecand,
Ca ei, durerii mele, o lacrima sa spele,
Zmulg stelelor lumina si-n ea cu tine stand.
In taina nemuririi ascund roi de mistere.
De-ti rupi din timp ragazul si-mi darui un minut,
Aripi imi cresc din ganduri si iar spre cer ma mut…
Brasov,26 ianuarie l977
Poteca
septembrie 1, 2008
Iarba a napadit poteca de la poarta pana-n casa…
Nimeni nu-mi mai calca pragul, nimeni nu mai da sa iasa.
Zilele se scurg aiurea ca si norii pe magura,
Unde-s toti de altadata, unde-i blanda ta faptura ?
Ma incearca greu tristetea si nu-i chip sa scap de dansa,
Ma apuc sa scriu scrisoare si-ngrop rimele intransa.
Si privind uimit poteca tot mai stramta intre ierburi,
Simt, pierdut in lung cortegiu, cum ma sting furat de treburi…
Bran,16 decembrie 2006
Mamei
septembrie 1, 2008
Ma-ncumet a raspunde
la ceas de inserare
Si ma aplec cu fruntea
soptind ce-as vrea sa spun:
-Ma mai astepti, maicuta,
de unde iei rabdare ?
Eu am sa vin odata,
spre seara de pe drum…
Dar n-am sa stau,
mi-e teama ca voi pleca grabit !
Tu nu te teme, mama,
mi-e bine, n-am slabit…
Bran octombrie 1976
…si era nunta…
septembrie 1, 2008
…si era nunta la biserica.
M-am strecurat ca un hot
si am ascultat slujba…
Glasul preotului
cerea indurarea Domnului
intru fericirea mirilor.
M-am facut mic
si am iesit.
Glasul acela
ma ocara !
Lasa-ma
septembrie 1, 2008
Lasa-ma sa-ti multumesc
pentru iluziile anilor ce au trecut!
Ai facut pentru mine
mai mult decat Dumnezeu…
Pe care nici nu-l mai cautam.
Daca acum
sunt atat de rau,
ai mila de mine,
cacisufletul meu s-a frant
ca o salcie pe care a rupt-o vantul,
iar duritatea mea
e amagirea anilor ce vin…
daca,
numai daca poti,
ajuta-ma sa plec din sufletul tau !
Vecinei milostive
august 31, 2008
Cine te puse sa imi dai trei sarmale
Si, langa ele, ardeiul dumitale ?
N-ai stat pe ganduri un minut macar…
Dar preferam sa pui mai mult marar.
Si m-ai brodit : la mine-n frigider
Nu mai era nimic de-alaltaieri.
Insa, pe strada noastra, cin’ sa stie,
De ai, sau de nu ai in farfurie ?
Acum ca sunt satul iti dau un sfat :
Fereste-te de omul nemancat !
Oricine-ar fi, de n-are ce hali,
Iti bate-n poarta-n fiecare zi !
Bran, iulie 2004
Mi-e tot una…
august 31, 2008
Mi-i tot una…
In drumul Timpului
Cad frunzele gandului
Una cate una…
Bran,31 august 2008
Am scuturat hartia…
august 31, 2008
Am scuturat hartia de colbul de pripas
Si-ii dau puteri depline ca gandul sa-mi retina :
Slugi demne-i dau penita,cerneala ce-a ramas
Si mintea mea ce-ncearca drept fraul sa-l mai tina.
Te-ai adunat ieri noapte la pieptul meu…Si-ai plans…
Fara sa spui o vorba : voiai sa-ti rezemi capul…
In sufletul tau mare atatia nori ai strans…
Crezand in ispasire, doreai sa fiu eu tapul…
Te las sa-mi alegi soarta,primesc orice dojana,
Ma umilesc si-n tarna de-mi ceri. Si ma supun
Pedepsei celei aspre, chiar de-mi deschide rana !
La tot ce am prin tine nu pot sa ma opun.
Si daca dau uitarii tot raul ce mi-l faci,
E dragostea mea -n care tu iadu-n rai prefaci !
Bran, 10 august 2004
Ti-ai asmutit dulaii…
august 31, 2008
Ti-ai asmutit dulaii sa ma napastuiasca…
Unul ma tine bine, cu coltii adanc de piept,
Un altul latra a moarte, aproape, sub fereastra,
Si tu ii arati pulpa piciorului meu drept…
Iar ieri, mergand pe-o strada,am alungat un caine
Ce-si repezise coltii in mana mea de fier :
Si-a rupt sarmanu’ un dinte. I-am dat un colt de paine.
Acum e langa mine, sa-l satur nu mai sper.
Ii las pe toti sa latre, sa muste, daca vrei,
Si te privesc cu-acelasi amar si dulce dor.
Abia acum stiu bine ca anii mai cei grei
Sunt cei ce vin. Nu-mi pasa ca s-ar putea sa mor.
Un gand ma scormoneste si forta imi rapune :
In ochii tai e mila, iubire, ura ? Spune !
16 aprilie 1970
Mi-a adormit penita…
august 31, 2008
Mi-a adormit penita,sonetul sta sa planga.
Ma arde intrebarea : “Cu ce-am pacatuit?”.
Si inima bolnava imi bate tot natanga
Cercand sa stoarca-n creier un gand secatuit.
Tot nu pricepi ca-n mine absenta ta e moarte ?
Tot n-ai vazut ca ochii imi cata spre pamant ?
Tot mai astepti uitarea care-i asa departe ?
Tot nu-ntelegi ca-n viata numai prin tine sunt ?
Atunci, mi-asculta ruga si stai cu mine-alaturi,
Sa simt privirea-ti calda cazand pe-obrazul meu,
Incet spre mine-ntinde o mana, sa inlatur
Toti norii ce-adunat-ai plecand mereu,mereu…
Si nu cata in lume iubirea cea dintai,
Caci ea e langa tine, te roaga sa ramai…
Noiembrie 1969
Din nou…
august 31, 2008
Din nou se isca vantul murdar al resemnarii…
Oricat m-as vrea spre ceruri, ma trage iar Pamantul.
‘L-ascult. Imi e parinte.Si-oricand, in geana zarii,
A rasarit speranta ce mi-a trimis-o vantul.
Tu,dragul meu,ce haruri purtai atunci cu tine,
Cand si frumosul Paris mi se parea plapand ?
De ce nu-mi sopti cerul de clipa care vine
Si-aduna fericirea lasandu-ne plangand ?
Ma uit la chipul palid ce-mi tulbura oglinda :
Sunt eu…Eu cel de astazi…Cel vechi de mult e-al tau.
La casa fericirii batatoresc iar tinda
Dar nu-ndraznesc sa intru, cat cred in Dumnezeu.
De-as fi stiut ca totul la tine e minciuna
Te-as fi iubit,desigur,dar, tot ca tine,in gluma !
3 noiembrie 1966
Ma tem…
august 31, 2008
Ma tem ca despartirea de tine-i un prilej
Sa uiti tacuta noapte si digul mut al marii,
Ma tem ca, trecand anii,eu n-am sa mai cutez
Sa te sarut vreodata-n ascunsul inserarii.
Ma tem ca vei deschide uitarii lesne poarta
Si vei lasa sa treaca ce-a fost si cum a fost…
Ma tem, ma tem, iubito, ca intr-o apa moarta
Am aruncat navodul iubirii fara rost.
Ma tem de zorii-n care vor sageta prin tine
Fiorii nestatornici ai vesnicului dor ;
Ma tem ca-n clipa aceea nu vei porni spre mine
Sa potolesti furtuna ascunsa tuturor…
Ma tem de ziua-n care tu vei pleca razand
Si dorurile mele s-or stinge, rand pe rand.
11 octombrie 1965
