Mi-a adormit penita…

Mi-a adormit penita,sonetul sta sa planga.

Ma arde intrebarea : “Cu ce-am pacatuit?”.

Si inima bolnava imi bate tot natanga

Cercand sa stoarca-n creier un gand secatuit.

Tot nu pricepi ca-n mine absenta ta e moarte ?

Tot n-ai vazut ca ochii imi cata spre pamant ?

Tot mai astepti uitarea care-i asa departe ?

Tot nu-ntelegi ca-n viata numai prin tine sunt ?

Atunci, mi-asculta ruga si stai cu mine-alaturi,

Sa simt privirea-ti calda cazand pe-obrazul meu,

Incet spre mine-ntinde o mana, sa inlatur

Toti norii ce-adunat-ai plecand mereu,mereu…

Si nu cata in lume iubirea cea dintai,

Caci ea e langa tine, te roaga sa ramai…

Noiembrie 1969